Obiectivul Carl "de toata Jena" ;-)

Buna seara, dragi colegi si prieteni "fotisti". M-am gandit sa fac o manuta de bine comunitatii largi din care si eu fac parte si anume sa va impartasesc din umila mea experienta in optica fotografica. Voi incerca in viitorul nu foarte indepartat sa va comunic cateva impresii despre alte "sticle" mai mult sau mai putin grozave pe care am avut placerea sa le posed in ultimii ani... insa acum vreau sa va retin atentia cu un produs care nu are nevoie de prea multe cuvinte irosite: obiectivul Carl Zeiss Jena Flektogon 35mm f2.4, montura M42 (il folosesc pe un corp Canon EOS 550D cu adaptor M42->EF-S cumparat de pe E-Bay) . Nu, nu este o recenzie de natura tehnica, slava Domnului au facut-o multi altii inaintea mea si oricum nu dispun de mijloacele de laborator necesare. Nici nu ma intereseaza cifrele sau graficele acum. E doar un mic review practic, dupa aproximativ o saptamana de utilizare in care am reusit sa adun si cateva exemple relevante pentru calitatile obiectivului. L-am achizitionat de pe internet, din Romania si va marturisesc ca nu mi-a venit sa cred ochilor cand am constatat conditia excelenta in care a fost pastrat. Despre pret... nu va mai spun, as pata numele atat de sonor al acestei minunate jucarii. Cu putina insistenta veti gasi unul (SH, bineinteles) pe internet in conditie buna, la un pret modic. Calitatea sticlei (fabricata acum cel putin doua decenii) o veti judeca singuri. Inutil sa mai mentionez capabilitatea macro laudabila a obiectivului si inelul de focus care ofera o placere si precizie deosebite in manevrare... in cazul in care v-am convins sau oricum ati visat ca si mine de ceva vreme la o "sticla Zeiss", tot ce mai aveti nevoie pentru a-l folosi pe un corp Canon EOS digital este un adaptor de la montura M42, cu sau fara chip pentru confirmare de focus. Bafta si lumina buna! ;-)

Poveste cu zapada

De cand au inceput sa apara primii fulgi si pana in seara aceasta, au trecut trei zile... si tot nu s-au oprit sa cada. Mi-a fost dat sa vad un spectacol deosebit, cu bune si rele, asa cum e viata insasi: natura in toata splendoarea ei, in deplinatatea existentei sale netulburate de aroganta noastra; pe de alta parte omul, mic si neputincios, ignorant, malitios, hraparet, mandru si inconstient. Daca vom continua sa nu facem altceva decat sa aratam cu degetul inspre clasa politica sau edilii oraselor pentru situatia in care ne aflam, atunci ne meritam soarta. Exista insa si o alternativa cu adevarat viabila, aceea a criticii la persoana intai - tot ce putem face mai bun este sa incepem sa ne schimbam atitudinea, fiecare dintre noi, sa trecem la actiune si exemplu personal fara sa asteptam "minuni din cer". Cand vom renunta definitiv la nepasare, aroganta si nesimtire, cand vom trai alaturi de ceilalti precum intr-o mare familie, atunci lucrurile se vor schimba cu adevarat inspre bine. Pana atunci, va doresc o iarna ca-n povesti! Dar... a-propos, nu despre asta voiam sa va povestesc, ci despre frumusetea formelor imbracate in alb ;-)