Fabrica de otet de la Margina - necrolog

Am tot mai des sentimentul ca n-o sa mai pot (sau sa mai vreau?!) scrie despre fenomenul asta... va intrebati care fenomen? Acela al distrugerii, al nepasarii cronice, al nebuniei si somnului adanc in care se afla afunda neamul romanesc. Spun asta pentru ca simt ca doare, doare tot mai adanc, mai visceral.
Desi reprezinta un necrolog prin intermediul imaginilor pe care le-am surprins acum cateva saptamani (octombrie 2013), fabrica de otet de la Margina este pentru mine inca vie! Si probabil asa va ramane pentru totdeauna in sufletul meu: in goana Daciei 1300 de culoare galbena, condusa de bunicul meu, priveam curios si nerabdator prin geamul portierei din spate silueta ei maiestuoasa, simtind in acelasi timp profund in nari mirosul intepator de otet amestecat cu lemn, care anunta apropierea de fabrica, fabrica de otet de la Margina...
Prima data am scris (si fotografiat-o) despre fabrica acum 3 ani:

http://chronicleoflight.blogspot.ro/2010/12/project-fm-vinegar-factory-in-former.html

De atunci si pana astazi... nu, nu mai pot continua! Nu mai aflu cuvinte care sa redea indignarea ce ma apasa.
Dupa ce (eventual) vizualizati imaginile, va ofer un alt link care prezinta destine similare ale altor cladiri din patrimoniul industrial, cel putin la fel de valoroase si ele:

http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?t=1448400